Dinţii stricaţi şi murdari slăbesc inima. Cum păstrăm dantura sănătoasă?

Cele mai noi date statistice arată că un sfert din români nu mai au dinţi deloc, în timp ce o treime au mulţi dinţi lipsă. Lipsa educaţiei dentare ne-a adus în această situaţie. Medicii stomatologi ne arată ce trebuie să facem pentru a ne păstra dantura întreagă cât mai mult timp.

Ne dorim cu toţii un zâmbet frumos şi sănătos, însă pentru aceasta nu este suficient să ne spălăm pe dinţi de două ori pe zi, dimineaţa şi seara.

Tartrul se depune pe dinţi chiar şi în condiţiile în care periuţa şi pasta fac parte din arsenalul nostru zilnic de curăţenie şi pentru a-l îndepărta avem nevoie de ajutorul medicului stomatolog. „Tartrul este acumularea de placă bacteriană care s-a întărit. Pe lângă această substanţă calcaroasă de culoare închisă, prin procedura stomatologică se curăţă dantura şi de placa bacteriană, care poate fi îndepărtată doar prin periaj dentar profesionist în cabinetul stomatologic“, explică dr. Adriana Celebidache, medic primar dentist şi specialist estetică dentară în cadrul clinicii dentare minim-invazive Dentexcela3.

Placa bacteriană poate fi supragingivală  – depunere pe toate suprafeţele dentare, mai ales în şanţuri şi fosete – sau subgingivală  -nu se observă cu ochiul liber, ci doar cu ajutorul unor substanţe colorante sau la palpare cu sonda dentară, adaugă medicul stomatolog.

Două detartraje pe an

„Placa bacteriană se formează continuu şi este influenţată mai mulţi factori, printre care stilul alimentar, caracteristicile salivei, vârsta pacientului, igiena orală etc.  Acest sistem ecologic microbian se acumulează pe dinţi în fiecare zi, iar neîndepărtarea lui în timp util duce la demineralizarea smalţului dinţilor“, avertizează dr. Celebidache.

Placa bacteriană determină inflamaţia gingiei, iar aceasta, la rândul ei, determină resorbţia osoasă. Resorbţia osoasă duce la mobilitatea şi pierderea dinţilor. „O altă consecinţă gravă este prezenţa plăcii bacteriene şi a bacteriilor în număr mare, care determină migrarea acestora în circulaţia generală, interesând organele ţintă: inima  – miocardite bacteriene, rinichii, articulaţii, arteriopatii, producând chiar şi accidente vasculare. De aceea, în cadrul consulaţiei dentare complementare trebuie întocmită şi o fişă parodontală, care să ofere informaţii despre starea de sănătate a gingiei  – parodonţiu marginal. În ultimii doi ani, boala parodontală este o boală tratabilă cu ajutorul tehnicii minim-invazive  – waterlaser şi laser diodă“.

În general, se recomandă două detartraje pe an, însoţite de consultaţii de specialitate, periaj profesional şi air-flow  – dispozitiv ce proiectează un jet de aer, apă şi bicarbonat de sodiu pe suprafeţele dentare, recomandă medicul dentist.

Detartrajul este considerat un proces chirurgical, deoarece există riscul sângerării, aşadar este important să comunicaţi stomatologului dacă luaţi medicamente anticoagulante sau dacă suferiţi de boli contagioase, psihice sau cardiace. „De asemenea, detartrajul se face pe toţi dinţii, nu doar acolo unde se observă tartrul“. Periajul profesional se efectuează doar de către medic sau asistenta de profilaxie în cabinetul stomatologic. Această măsură de igienă orală vine în completarea detartrajului şi are rolul de a îndepărta placa bacteriană şi coloraţiile dentare cauzate de consumul cafea, vin roşu sau fumatul.

Periajul zilnic pe care ar trebui să îl realizeze fiecare persoană la domiciliu nu poate curăţa tartrul depozitat pe suprafaţa dentară. Aparatul cu care se realizează periajul profesional este format din perii mici, circulare, confecţionate din filament de plastic dur. Curăţarea se face cu o pastă de dinţi abrazivă, care poate sau nu să conţină flor. Întreg procesul este nedureros şi are loc pe toate suprafeţele dentare.

Ce soluţii moderne de detartraj există?

Detartrajul poate fi manual sau mecanic – cu ultrasunete sau cu aer comprimat.

„Detartrajul manual se efectuează de obicei pentru a îndepărta tartrul subgingival şi din spaţiile interdentare, greu accesibile. Medicul foloseşte instrumente specifice şi chiurete, îndepărtând tartrul şi placa bacteriană  prin dislocare. Este recomandat copiilor şi femeilor însărcinate, deoarece ei sunt predispuşi la fenomene de hipersensibilitate ale dinţilor. În cazul persoanelor care suferă de afecţiuni gingivale  – inclusiv parodontite –  acest tip de detartraj nu este permis“.

Detartrajul cu ultrasunete este cel mai des întâlnit în cabinetele stomatologice şi se completează cu detartrajul manual pentru un rezultat optim. „Ultrasunetele sunt vibraţii mecanice care distrug tartrul şi apoi îl îndepărtează cu ajutorul jetului de apă al aparatului. Îl recomand pentru tratarea supragingivală şi nu afectează pulpa dentară“.

Detartrajul sonic  – cu aer comprimat – se foloseşte rar, având o eficienţă destul de scăzută. „Principiul de funcţionare al aparatului este asemănător cu cel pentru ultrasunete, pentru că foloseşte vibraţii mecanice, însă este antrenat de aer comprimat“.

Care dintre problemele stomatologice trebuie rezolvate mai întâi?

Este de reţinut că detartrajul are un important rol de prevenţie. „Mergând la cabinet pentru realizarea cu regularitate a acestei proceduri  – o dată la 6 luni, cum este recomandat pentru pacienţii fără probleme deosebite sau o dată la 3 – 4 luni pentru fumători, pacienţi cu lucrări dentare, pacienţi cu boli parodontale, pacienţi cu aparat dentar, prevenim apariţia cariilor şi a problemelor gingivale. În cazul pacienţilor cu necazuri dentare, detartrajul se realizează înaintea oricărei intervenţii cu risc de infecţii: extracţie dentară, chirurgie parodontală.

La Dentexcela fiecare pacient primeşte atenţie, îngrijire şi tratamentul personalizat, în funcţie de problemele pe care le are. La fiecare consult, acordăm o grijă deosebită diagnosticării corecte, îi explicăm pacientului natura şi gravitatea problemelor pe care le-am identificat şi decidem împreună, apoi, pe care dintre ele le „atacăm” mai întâi. Preocuparea noastră este ca, pe parcursul procedurilor, pacientul să se simtă confortabil şi, la sfârşit, să aibă o dantură sănătoasă şi să ştie ce are de făcut pentru a o păstra astfel“.

De multe ori avem tendinţa să credem că a avea dinţii drepţi e mai mult o chestiune de estetică şi nu una de sănătate. Din păcate, nu e tocmai aşa. „Persoanele cu dinţii înclinaţi, suprapuşi, înghesuiţi pot avea probleme în păstrarea unei igiene orale corespunzătoare, curăţarea dinţilor în astfel de situaţii fiind mult mai dificilă. Placa bacteriană se acumulează şi se depune pe dinţi, ducând la apariţia tartrului, a cariilor şi a afecţiunilor gingivale care, netratate, provoacă parodontoză. Ca să nu mai vorbim că o poziţionare anormală a dinţilor poate cauza dureri în zona maxilarului sau chiar tensiuni la nivelul muşchilor feţei din cauza dificultăţilor la mestecare. De aceea, cel mai bun sfat pentru adulţii aflaţi în asemenea situaţii este să meargă la ortodont şi să vadă exact care sunt problemele pe care le au şi dacă se recomandă sau nu purtarea unui aparat dentar. Căci da, îndreptarea dinţilor este posibilă la orice vârstă!“

Sfaturi pentru îngrijirea dinţilor

În cavitatea bucală există numeroase bacterii, care se hrănesc cu zaharurile pe care noi le consumăm. „La scurt timp, hrănite fiind, bacteriile produc acizi care demineralizează smalţul dinţilor. De aceea, igiena orală este atât de importantă şi necesară după fiecare masă. Pentru a preveni formarea tartrului şi a plăcii bacteriene se recomandă periajul corect al dinţilor“, conchide dr. dr. Adriana Celebidache, medic primar dentist şi specialist estetică dentară în cadrul clinicii dentare minim-invazive Dentexcela3.

Acest articol a fost publicat în Adevărul.ro.